5 Idei utile pentru reciclarea zatului de cafea in gradina

Fie ca iti faci cafea la ibric sau la filtru, obtii zat de cafea pe care il poti refolosi in gradina. Cel mai bine este sa il usuci. Pentru asta il intinzi pe o hartie, la soare sau pur si simplu pe o tava in bucatarie. Trebuie sa te asiguri ca nu ramane umed si nu mucegaieste, pentru ca in acest caz nu iti este folositor. In cazul in care vrei sa il folosesti pentru compost, nu mai trebuie sa il usuci: il folosesti pur si simplu, chiar si cu hartia de filtru, daca este cazul. Iata care sunt cele 5 idei simple de refolosire a zatului de cafea in gradina:

1. Zatul de cafea poate fi folosit drept fertilizator

Prin folosirea zatului de cafea vei adauga solului Azot si Potasiu, dar si un pic de Magneziu. Aceste elemente sunt extrem de necesare pentru o crestere sanatoasa, in special pentru plante cum ar fi azalee, hortensii, rododendroni, camelii sau trandafiri. De retinut este faptul ca zatul de cafea nu contine Fosfor si Calciu.

Zatul de cafea are un pH acid (5.1). Avand in vedere ca poate influenta aciditatea solului, recomand folosirea zatului de cafea pentru plantele iubitoare de sol acid, cum ar fi hortensiile. Coloritul acestora este puternic influentat de aciditatea solului.

Pentru a echilibra pH-ul zatului de cafea, acest ingrasamant trebuie imbogatit cu calciu. O solutie poate fi adaugarea cojilor de ou uscate si pisate. Sau se poate adauga Dolomita, care contine calciu, dar si magneziu. Poti afla mai multe despre nutrientii necesari plantelor pentru favorizarea infloririi si fructificarii intr-un articol ulterior.

Trebuie mentionat ca descompunerea zatului de cagea poate dura intre 1 si 2 ani, ceea ce il incadreaza in categoria de fertilizatori cu eliberare lenta.

2. stimulent pentru semintele incoltite, cum ar fi cele de morcovi

Inainte de a pune semintele in pamant trebuie sa le amesteci cu zat de cafea uscat. In acest fel te asiguri atat ca viitoarele plante vor fi fertilizate suplimentar cat si ca vei indeparta o parte dintre daunatorii acestora.

3. Material pentru compostare

Pentru cei care isi pregatesc singuri compost, zatul de cafea poate fi adaugat la gramada de compost, chiar si impreuna cu hartia de filtru. Nu trebuie sa fie uscat, poti sa il arunci imediat dupa folosire. O precautie trebuie insa luata pentru a asigura echilibrul intre materia ”verde” si cea ”maron”. In acest fel te asiguri ca resurile tale se pot composta, iar rezultatul este echilibrat din punct de vedere al pH-ului.

4. Mijloc prin care indepartezi daunatorii

Melcii (cu sau fara cochilie) pot fi extrem de suparatori, mai ales ca le plac partile fragede ale plantelor din gradina. Acestea pot fi protejate daca presari zat de cafea in jurul lor. Pentru a fi sigur ca aciditatea zatului nu afecteaza plantele, poti sa delimitezi o anumita zona, presarand zat de cafea uscat. Acesta ii irita si in acest fel melcii se vor muta de langa plantele tale favorite.

5. Imbunatateste permeabilitatea solului

Daca solul din gradina ta este argilos (are o culoare maron-roscata) atunci cand ploua, apa patrunde mai greu in sol, iar plantele nu sunt irigate corect. De asemenea se formeaza o crusta deasupra solului, crusta care impiedica solul sa “respire”. Practic solul se compacteaza, ceea ce impiedica activitatea microbiologica din sol si deci o buna nutritie a plantelor. De aceea prin adaugarea zatului de cafea uscat in sol se poate imbunatati permeabilitatea acestuia si in acest fel sa se realizeze o aeratie cat mai corecta a solului.

Nu uita:

• resturile din bucatarie, inclusiv zatul de cafea pot fi un ingrasamant excelent, in anumite conditii
• daunatorii din gradina pot fi indepartati si prin mijloace bio, nu numai cu ajutorul chimicalelor sintetice
• zatul de cafea este un fertilizator acid, care poate face hortensiile sa se coleze in albastru intens

Ti-a placut articolul? Te rog sa dai like. Daca vrei sa afli mai multe despre biogradinarit, te rog sa ne scrii.

La revedere!

Surse:

V. Popescu – Cum lucrăm pământul. Editura Tehnică Agricolă, 1993

Agnes Gedda – Gradina de legume ecologice, Editura Polirom, 2013