In orice gospodarie rezulta si deseuri: gazon tuns, flori taiate, resturi de la legume si zarzavaturi.
Toate acestea (si altele) se pot transforma destul de usor, dar cu rabdare, in compost, ajungand in acest fel inapoi in sol. Compostul este un ingrasamant natural care ofera posibilitatea de a recicla in mod natural resturile organice care altfel ar fi ajuns in tomberonul de gunoi.
Pentru un Bio-Gradinar compostul este foarte bun pentru ca:
Cele 3 elemente esentiale pentru ca sa obtii un compost de buna calitate sunt:
1 – Umiditatea adecvata
Prepararea compostului incepe cu alegerea locului in care acesta se va forma. Locul trebuie sa fie umbrit, sa permita o buna drenare a apei, dar si o umiditate adecvata. In acest fel resturile se vor descompune, iar compostul va avea aspectul si compozitia potrivite inainte de a fi imprastiat in gradina. Umiditatea materialelor folosite pentru compost trebuie sa fie 40-60 %. Compostul este bun daca seamana cu un burete umed stors de apa.
2 – Aerisirea
La baza locului de depozitare am pus un strat de crengi, pe care le-am taiat cu cateva zile mai devreme. Apoi am pus paie de ovaz. Acest strat va permite aerisirea compostului, dar si circulatia viermilor care duc la descompunerea resturilor.
3 – Resturile trebuie alese cu grija
Pentru realizarea compostului este foarte important raportul din materia verde si cea bruna (sau uscata). In cazul in care este prea multa materie bruna, compostul degaja un miros de amoniac.
Raportul dintre carbon si azot este recomandat sa fie 30:1. Daca raportul de carbon ar fi mai mare materialele ar avea nevoie de mai mult timp pentru a se descompune.
Materiale cu continut mare de azot (categoria verde) sunt: resturile organice din bucatarie, reziduuri vegetale, resturi de iarba tunsa, buruieni (fara samanta), gunoi de grajd lichid, gainat, zat cafea proaspat, balega de cal si vaca. Materiale cu continut mare de carbon (categoria bruna) sunt: rumegus, scoarta, frunze uscate. carton si ziare maruntite, paie, cenusa.
Resturile din categoria bruna (sau uscate), care pot fi folosite pentru compost sunt:
– iarba uscata (iarba tunsa de pe gazon si uscata)
– zat de cafea (facuta la ibric sau chiar cu filtru de cafea, daca este din hartie)
– rumegus si talas
– coceni de porumb
– paie (cu grija sa nu aiba seminte de buruieni)
– frunze uscate
– pamant (din ghivecele in care au fost flori sau din gradina)
– ceai, de orice fel: negru, verde sau de plante medicinale
De asemenea se pot adauga, dar cu precautii:
– cenusa de lemne (cu conditia sa nu depaseasca 3% din total), dar nu cea de la carbuni care poate contine metale grele
– ace de pin ( sunt acide, deci nu trebuie puse prea multe)
– orice fel de hârtie neimprimata (cofrage de ouă, servete de bucătărie etc.)
Resturile din categoria “verzi” (sau umede) sunt:
– iarba de gazon proaspat taiata
– florile ofilite
– diverse parti de plante de gradina, culese atunci cand vrem sa le dam o forma potrivita
– resturile de legume (mai putin atunci cand sunt bolnave), cum ar fi foi de varza sau frunze de rosii.
– coji de legume sau fructe. Inainte de adaugarea in compost trebuie maruntite.
– cojile de la fructele uscate cum ar fi cele de nuci, alune, fistic, migdale
– samburii de la fructe cum ar fi prune, caise, piersici
– balegar proaspat: de cal, de gaina sau de vaca (daca ai de unde sa procuri)
– coji de oua sfaramate
De asemenea trebuie avut grija cu resturile de la fructele care au coaja tare, cum sunt lamaile sau portocalele, pe care iti recomand sa le tii mai intai in apa, timp de 2 saptamani, pentru ca sa se descompuna mai usor.
Pentru gramada de compost pe care am pregatit-o in primavara aceasta eu am folosit:
– un strat de crengi subtiri de la tufisul de corn pe care l-am “cosmetizat”un pic
– un strat subtire de paie uscate de ovaz
– un strat de gainat proaspat din cotetul gainilor (de fapt aceste doua straturi au cam fost amestecate, pentru ca peste iarna am avut paie pe jos in cotet)
– trei maini de rumegus amestecat cu cenusa de la semineu
– un strat de iarba de gazon, proaspat tunsa
Nota: La noi gazonul este mixt : iarba si trifoi. Trifoiul este un fertilizant foarte bun, pentru ca fixeaza foarte bine azotul. Am ales solutia aceasta pentru gazon in primul rand pentru ca avem multa umbra pe langa casa (ceea ce ne prinde bine vara cand este foarte cald) si am ales sa punem iarba pentru zone cu umbra. Al doilea motiv este ca gazonul nostru trebuie sa faca fata si la tavaleala cateilor, iar trifoiul are radacini puternice si este foarte bun pentru acest lucru.
– peste toate acestea am pus o galeata de zeama de urzici, pregatita de acum o saptamana
Nota: Am adaugat lichid la gramada mea proaspata de compost pentru ca era cam uscata (in afara de stratul de iarba proaspata de gazon). De asemenea, conform prognozei, urma o perioada fara ploi si este foarte important ca gunoiul sa intre in putrefactie si in acest fel sa declanseze descompunerea tuturor straturilor din gramada pentru viitorul compost.
Am de gand sa las acest compost in pace pana la primavara. Sigur as fi putut sa il intorc o data pe luna si in acest fel sa obtin compost proaspat mai devreme, insa vreau sa fac o provizie buna de compost pentru la primavara viitoare.
Nota: Urzica, pentru ca este bogata in azot, potasiu si oligoelemente este un excelent activator al compostului. Ea este foarte utila pentru ca pe langa faptul ca stimuleaza cresterea plantelor, este un bun insecticid (creste rezitenta plantelor la paduchi si paianjeni), dar si un fungicid exceptional ajutand in lupta cu mana, rugina, dar si cu fainarea.
Te echipezi cu manusi si culegi un kilogram de urzici carora nu le-au dat semintele. Toaca-le mare. Pune-le intr-un recipient (galeata cu capac) in care ai pus 9 litri de apa (de ploaie daca ai). Acopera galeata cu capacul. Agita periodic maceratul (macar o data la doua zile). La inceput o sa se formeze o spuma, iar pe masura ce trece timpul o sa inceapa sa miroasa urat. De aceea este util capacul. In momentul in care nu se mai formeaza bule (intre 3 zile si doua saptamani, in functie de cat de cald a fost afara), maceratul este bun pentru utilizare, bineinteles dupa ce il strecori. Urzicile macerate poti sa le pui in stratul de compost.
Inainte de folosirea maceratului este obligatoriu sa il diluezi (20%): o parte (sa zicem 1 litru) de macerat de urzica diluat cu 4 parti de apa ( adica 4 litri de apa). Apa folosita ar fi bine sa fie de ploaie, daca ai, daca nu, poti sa folosesti apa de put.
Acest ingrasamant lichid poate folosit: